Ce am mai facut intre timp

                         
                             Pictura libera pe piatra - activitate desfasurata in parc
     


                         Targ de martisor - produse handmade realizate de elevii mei

                    "Ne amintim de Eminescu..."

                                 

                               Pictura icoane pe sticla - atelier de lucru cu parintii

                                   Sezatoare in preajma Nasterii Domnului

                         Saptamana "Sa stii mai multe, sa fii mai bun" in imagini

                    " E ziua ta, mamico!"

              Sarbatoarea toamnei-  activitate realizata in colaborare cu parintii
             

         Toate activitatile au fost realizate in anul scolar 2017-2018 - clasa a IV-a. 

Pedagogiile alternative – fiţă sau nevoie?

Pedagogia alternativa inseamna „căutarea unei alte căi pentru adevărurile diferenţiate, unice şi independente, care sunt copiii” (Monica Cuciureanu).

 Istoria pedagogiei este o confruntare permanentă, între şcoală clasică şi şcoală nouă, între tradiţie şi inovaţie, între identitate şi schimbare, între vechi şi nou. Este nevoie de o permanentă alfabetizare, de o recunoaştere a acestor alternative, nu atât în vederea adoptării lor absolute, cât a identificării unor elemente care să se potrivească cu grupul de copii şi cu fiecare copil în parte, pentru a asigura eficientizarea educaţiei.

Pedagogi precum Maria Montessori, Celestin Freinet sau Peter Petersen au dezvoltat la acea vreme modele educaţionale menite să depăşească limitele sistemului tradiţional de învăţământ. Ideilor lor au fost asimilate de către pedagogii români şi, fapt semnificativ, au fost aplicate experimental în diverse şcoli. O parte dintre inovaţiile aduse de aceste alternative educaţionale s-au perpetuat, pătrunzând şi în sistemul tradiţional de învăţământ, în care se regăsesc şi astăzi: individualizarea muncii elevilor, metoda proiectelor, centrele de interes.

Pedagogiile alternative asigură competenţe şi formeză oameni capabili să înveţe toată viaţa, apţi să răspundă adecvat la schimbările sociale, politice, de mediu, informaţionale, culturale şi tehnologice.

În ultimele două decenii au fost reglementate legal şi promovate mai multe alternative la sistemul tradiţional de învăţământ: pedagogiile Montessori, Waldorf, Freinet, Planul Jena, Programul Step-by-Step. Acestea s-au dezvoltat semnificativ, antrenând un număr din ce în ce mai mare de elevi şi cadre didactice.

Şi nu, pedagogiile alternative nu sunt fiţă. Îmbinate corespunzător cu elemente tradiţionale de învăţământ nu fac decât să dea un plus de valoare învăţământului românesc. 

Iar copiii sunt aşa dornici de schimbare...

Trebuie doar să vrem.

Incotro o iei, invatamantule romanesc?

De ce nu constientizam ca daca investim în educaţie investim în viitor?

Nu se exagerează cu nimic când se afirmă că educaţia are un rol vital în viaţa unei persoane. În afara motivului simplu de a studia din greu la şcoală pentru a putea obţine un loc de muncă bun mai târziu, educaţia îi permite unui om să exploreze şi să interacţioneze cu lumea înconjurătoare, să înţeleagă şi să empatizeze cu alte persoane şi popoare, să adopte o gândire critică şi să conteste, să se întrebe cum şi de ce.

Marele profesor universitar Ion Dobridor-Negret afirma că „învăţământul românesc se caută pe sine, răvăşit şi derutat”.

Este nevoie ca învăţământul formativ să fie valorificat, cultivându-se vocaţii şi competenţe. Şcoala românească de astăzi şi de mâine trebuie să formeze personalităţi creative şi competente. Acest lucru este posibil dacă învăţarea are loc în clasă, şi nu acasă, aşa cum se obişnuieşte. Locul lecţiilor de predare şi ascultare trebuie luat de activităţile de predare şi învăţare; educatorul trebuie să renunţe la poziţia de releu de informaţii preluând sarcina grea de a declanşa, conduce şi controla efectiv procese de învăţare. Misiunea profesorului s-a schimbat de la „transmiţător de cunoştinţe” la moderator al clasei de elevi, care valorifică informaţiile obţinute de ei din diferite surse şi le completează, care-i învaţă cum să înveţe, atunci devine clar faptul că înainte de a schimba elevul, trebuie să se schimbe profesorul.

Invatamantule romanesc, eu incerc sa te ajut! Hai, da-mi „mana” si urmeaza-ma!

Incerc sa opresc timpul...

Oare voi reusi?

Macar putin, suficient cat sa ne dam seama de adevaratele frumuseti ale vietii, cat sa respiram aer curat si sa vedem lucruri frumoase. Suntem atat de norocosi ca traim! Trebuie sa constientizam ca fericirea vine din lucruri marunte, de multe ori nepalpabile.

O vorba spunea: „Sa nu treaca o zi fara sa vezi, sa faci sau sa citesti ceva frumos!”.

As mai completa cu: „Sa nu treaca o zi fara sa iubesti si sa-i multumesti lui Dumnezeu!”

(fotografie facuta in zona Obor, Bucuresti - 25.04.2018)

Mai e nevoie de alt feed-back?